Concluzii extrase din primul val de colectare a datelor din cadrul cercetarii realizate in cadrul proiectului

Data publicarii: 26 august, 2015

 

 

Proiectul „Copiii și părinții romi vor la școală!” are în vedere elaborarea unui studiu cu privire la situaţia părăsirii timpurii a şcolii în cele 3 regiuni cărora li se adresează proiectul. Obiectivele studiului sunt de a obţine date concrete pentru implementarea adecvată a măsurilor de prevenire şi corectare a părăsirii şcolii şi de a evalua impactul real al proiectului cu privire la diminuarea ratei de părăsire timpurii a şcolii în cele 3 regiuni.

Pentru a atinge obiectivul de evaluare a impactul proiectului în rândul beneficiarilor, datele sunt colectate în două momente de timp diferite: la începutul intervenţiei proiectului (valul I) şi după încheierea intervenţiei (valul II). Astfel, se va putea a compara evoluţia între grupul de elevi beneficiari  şi grupul de elevii care nu au beneficiat de intervenţie (grup de control). Datele au fost colectate, prin chestionar special conceput, atât direct de la  elevi, dar şi de la părinţii/tutorii acestora.

Valul I al cercetării  ofera o imagine de ansamblu a profilului elevilor chestionați în proiect și a subliniat unele posibile implicații asupra sistemului educațional.

Datele colectate în valul I al cercetării ne arată că școala rămâne o instituție semnificativă în viața elevilor, iar percepțiile asupra utilității ei, a ceea ce se învață în școală sunt puternic pozitive, așa cum reise din datele prezentate. Până la urmă această concluzie este una normală, grupul de copii căruia a fost aplicat chestionarul fiind implicat în activități educaționale ca parte a sistemului de educație. Ceea ce surprinde în mod plăcut este satisfacția față de deprinderile și cunoștintele acumulate în școală.

Aspirațiile educaționale ale elevilor arată că ei valorizează educația. O proporție semnificativă dintre elevi, fie ei beneficiari sau nu, doresc să urmeze liceul și, mai apoi, învățământul superior. Mai mult, în rândul beneficiarilor proiectului procentajul celor cu aspirații educaționale este mai mare decât în rândul non-beneficiarilor. Aceasta în ciuda faptului că elevii beneficiari au acces mai limitat la internet și au o situație materială mai dificilă decât a celor care nu sunt beneficiari. Având în vedere că elevii beneficiari ai proiectului sunt în majoritate de etnie romă (aproximativ 85%), această concluzie se contrapune opiniei larg răspândite, stereotipice, conform căreia romii nu acordă atenție educației sau că romii nu valorizează educația.

Conform datelor din primul val al cercetării, elevii sunt mulțumiți de metodele de predare într-o măsură destul de mare, distribuțiile fiind o variație de intensitate, însă aproximativ fiecare al zecelea elev a declarat că s-a simțit discriminat în școală. Acest aspect influențează percepția mediului școlar ca unul inclusiv și prietenos, urmând a investiga mecanismele avute la dispoziție pentru a combate asemenea fenomene. Existența și eficiența acestor mecanisme instituționale pot mări încrederea elevului în școală și percepția că un mediu prietenos sau pot conduce la creșterea riscului de abandon școlar al elevului.

Suportul familiei este un factor care contează în educația elevilor. Datele indică faptul că elevii beneficiază de sprijinul familiei, discută cu părinții despre școală și în caz de nevoie pot apela la familie pentru sprijin educațional, însă, în practică,  sprijinul furnizat de familie la efectuarea temelor diferă semnificativ în rândul beneficiarilor și a non-beneficiarilor. Acest sprijin este în mod strâns corelat cu gradul de educație al mamei, în rândul beneficiarilor educației mamei fiind de un nivel mai scăzut și, prin urmare, elevii beneficiind într-o măsură mai mică de ajutorul părinților la efectuarea temelor. Aceste date sunt susținute și de declarațiile părinților privind gradul lor de pregătire pentru a fi capabili în a-și sprijinii copii în efectuarea temelor.

Una din caracteristicile care au influență directă asupra abandonului școlar este participarea în educația preșcolară. Datele colectate din teren arată figuri comparabile între elevii beneficiari ai proiectului și cei nonbeneficiari, cu o oarecare diferență în favoarea ultimilor.

Datele prezentate arată cu claritate că situația materială a grupului elevilor beneficiari este una mai dificilă decât a grupului de non-beneficiari. Acest fapt influențează capacitatea părinților de a acoperi costuri directe și indirecte legate de educația copiilor. Este clar că acest factor are un efect direct asupra egalității de șanse și a inechităților din cadrul sistemului de educație, părinții care au venituri mai scăzute neavând resursele necesare de a investi în meditații sau materiale educaționale adiționale.

Performanța școlară a elevului influențează riscul de abandon școlar, cu cât performanța școlară este mai înaltă cu atât riscul de abandon scade. Performanța școlară a elevilor a fost măsurată prin aplicarea unor teste standardizate la limba română și matematică. Rezultatele testelor la matematică arată că elevii beneficiari au performanțe semnificativ mai slabe decât cei non-beneficiari. Este de așteptat ca în valul II al cercetării această diferență să scadă și chiar să fie negativă, însemnând că elevii beneficiari să performeze mai bine decât cei nonbeneficiari.